Mâncare

Tulburările de alimentaţie sunt o boalǎ ca orice dependenţǎ, cum ar fi cea de droguri sau alcool.

Boala mâncatului compulsiv se manifestă pe trei planuri: fizic, emoţional şi spiritual. Ea nu provine pur şi simplu din obiceiuri proaste de alimentaţie învăţate în copilărie, nici din probleme de adaptare, nici măcar din dragostea pentru mâncare, deşi toate acestea pot avea o contribuţie la dezvoltarea ei. Se prea poate că unele persoane se nasc cu o predispoziţie fizică şi emoţională la a mânca compulsiv. Oricare ar fi motivul, cert este că atunci când vine vorba de mâncare, nu se comportă ca și ceilalți oameni.

La fel ca mâncătorii compulsivi, şi consumatorii normali găsesc uneori plăcere şi evadare din problemele cotidiene, în consumul excesiv de alimente. Totuşi, mâncatorii compulsivi au o reacţie anormală atunci când se lasă “duşi de val”. Nu se pot opri. Un om normal se satură şi îşi pierde interesul pentru mâncare. Dependentul, în schimb, dorește să mai mănânce. Unii pot avea chiar o reacţie ciudată la anumite mâncăruri: în timp ce alţii pot consuma fără probleme doar o singură porţie, consumatorul compulsiv simte impulsul de a mai mânca una…după care încă una…şi încă una…şi tot aşa.

Pentru persoanele cu probleme de alimentaţie, prima problemă este cea emoţională. Persoana mănâncă de emoție, din dragoste, pentru a sărbători, de singuratate, pentru a evada, de plăcere şi pentru confort. Consumă alimente sau abandonează consumul cu scopul de a se anestezia. Poate apela la mâncat din furie, resentimente, invidie, gelozie, teamă, mândrie, vină şi durere. A doua problemă este spirituală. Persoanele cu tulburări de alimentaţie, par să fi pierdut contactul conştient cu Puterea Superioră. Respectul de sine ajunge să fie, în principiu, foarte scazut. Și, în cele din urmă, problema este fizică.

Din pacate, multe persoane cu tulburări de alimentaţie compulsivă folosesc droguri şi alcool pentru a-și tempera comportamentele alimentare. Unora le sunt prescrise medicamente pentru controlul apetitului, care sunt fie opiacee, fie amfetamine. Și apoi, când vine vorba de tratamentul pentru tulburarea de alimentaţie, persoanele sunt tratate de fapt pentru dependenţa de droguri şi de alcool şi consumul excesiv de mâncare, care este de fapt problema lor, este ignorată. La urma urmei, este mult mai uşor de a trata afecţiuni psihice decât afecţiuni emoţionale.

BOALA ADICŢIEI AFECTEAZĂ TOATE DIMENSIUNILE PERSOANEI CONSUMATOARE, PRECUM ŞI PE TOŢI MEMBRII FAMILIEI ACESTEIA!

Adevărul fundamental este că aveţi posibilitatea de a alege, dacă sunteţi dispus să faceți ceva în această problemă cu care vă confruntaţi, indiferent de circumstanţe, indiferent de ceea ce aţi făcut sau nu aţi făcut în trecut, indiferent de cât de slab credeți că sunteți atunci când vine vorba de mâncare. Acum nu mai trebuie să fiţi prizonier al tulburărilor de alimentaţie. Aveţi posibilitatea să începeţi o călatorie personală de recuperare şi de transformare.